Joi, 3 Martie, 2012, Portugalia
Un nou inceput
Am fost cam obosita toata ziua, ma cam daduse peste cap ce a facut DM si cum in drumul pe care mergeam incet si sigur a aparut o prapastie. Aveam de ales, ce-i drept. Acceptam jobul, poate ca nu era drept pentru Mati, poate ca nu era drept pentru mine sa accept astfel de ajutor din partea lui DM. Dar cand am derulat in cap consecintele care aveau sa urmeze daca spuneam DA, mi-a fost clar ce trebuia sa fac. Adica, nu eram in nevoie mare de bani, o duceam modest, nu cum traiam inainte pe banii lui tati si lui mami, dar nu m-as fi simtit implinita. Nu era un rezultat de pe urma efortului meu, era un ajutor exterior pe care eu nu-l doream. Scopul meu aici era sa cresc ca om, sa evoluez si sa o scot la capat pentru ca lupt ca sa ies la suprafata, nu sa fiu "salvata".
Pana m-am intalnit cu managerul am incercat sa gasesc tot felul de argumente pentru care ar fi trebuit sa-i dea jobul lui Mati. Cele mai importante motive erau ca merita, doar managerul folosise idea noastra, care era mai mult a lui, si pentru ca nu as fi vrut sa ne trezim cu un intepat necunoscut pe post de manager, iar Mati chiar avea nevoie de promovare, plus ca era mult mai vechi decat mine.
Oricum, emotii am avut pana am intrat in birou. Mi-am aranjat tinuta, am batut si am fost poftita inauntru. De acolo stiam exact ce vreau, de ce sunt acolo si ce trebuie sa spun.
-Domnisoara, Adina! Sper ca aveti un raspuns pentru mine.
-Va multumesc pentru oferta, dar o sa trebuiasca sa refuz, si v-as sfatui sa-l promovati pe Domnul Mateus. Am facut o mica pauza ca sa-i acord sansa sa raspunda si ca sa ma pregatesc de marele discurs, dar...
-Sigur! Sa-i spui sa vina pana la mine cand il vezi.
-A..da? Adica il promovati?
-Sigur! De ce nu?
-Doar ca nu ma asteptam sa fim pe aceasi lungime de unda!
-Cum sa nu? Ai recunoscut si tu ca a fost autorul ideii, are vechime, e placut de staff, sincer, ar batea la ochi daca NU l-as avansa pe el. Deci, spune-i te rog sa vina la mine!
-Sigur! si ies multumita si fara sa mai adaug niciun cuvant. Pana la urma nu voiam sa il conving asa cum a facut-o DM pentru mine.
Cand il vad la bar ii spun sa mearga in birou, eram fericita pentru el, dezamagita pentru mine, dar asta nu insemna decat ca ma voi ambitiona mai tare. Cand a iesit din birou parea fericit. Mi-a facut cu ochiul, a venit pana la mine si m-a luat de mijloc sarutandu-ma scurt pe gura. Bucuria lui era molipsitoare si am fost convinsa ca am platit un pret bun ca sa-l vad zambind.
-Diseara sarbatoresti cu mine? ma intreaba la ureche.
-Sigur! Unde mergem?
-Ma gandeam sa alegi tu! Fac cinste, tocmai am fost facut manager!
-Super! Felicitari! Eram bucuroasa ca a acceptat pe loc, era clar inca o data diferenta dintre noi, de cat aveam eu nevoie de jobul ala si de cat de mult si-l dorea el. Vreau pizza, daca e ok?
-Sigur, ce vrei tu! si imi da drumul inca zambind si se intoarce dupa bar.
La sfarsitul turei, mi-a spus ca vine sa ma ia de acasa. A intarziat 15 minute, parea un pic sifonat, si-a cerut scuze, nu mi-a spus ce l-a retinut, dar cumva nu mi se parea ca am vreun drept sa stiu. M-a sarutat pe obraz si m-a tinut tot drumul de mana. Parea ca un copil care a primit inghetata.
In timpul cinei mi-a spus in amanunt ce i-a spus managerul si cate idei are pentru a face barul sa prospere. Era fericit si nu se mai oprea din vorbit. Ma bucuram de zambetul lui si pozitivismul pe care il emana. Cina s-a terminat destul de devreme, iar eu eram franta. Printre zambetele pe care i le dadeam cand il ascultam cum povesteste mai scapam si cate un cascat. Intr-un tarziu, mi-a zambit si s-a oprit din povestit.
-Hai, te duc acasa, mai e timp pentru povesti si altadata, nu pleci nicaieri, nu? cumva aveam impresia ca era o intrebare indreptata spre subiectul DM.
-Iarta-ma, n-am dormit prea bine aseara! Pufneste zgomotos si se incrunta un pic. Ce-ai zice sa ne vedem si maine seara, fac eu cinste cu pizza si un film la mine. Adaug repede sa nu creada ca vreau sa scap de el.
-Sigur, dar sper sa te lase sa dormi in seara asta, maine te vreau fresh ca sa avem un dialog, nu sa am iar un monolog.
-Nu e ceea ce crezi. Hm...nu m-a tinut nimeni treaza, si n-o sa ma mai tina nici azi, nici maine, incerc sa-i explic subtil si sper ca m-am facut inteleasa.
-Nici poimaine?
-Ha, nici! si-i zambesc, ma bucur ca a inteles.
-Ok, hai sa te duc acasa. Mergem sau luam un taxi.
-Poate niste aer rece o sa-mi faca bine, sunt un pic surescitata de atata oboseala.
-Daca nu mai poti te duc in spate, numai sa-mi spui. Ii zambesc si pornim spre casa.
Pe drum am deshis un subiect care ma macina de ceva timp.
-Noi, ce-o sa facem? Ce se va intampla cu NOI? Te vreau, te doresc, dar parca nu sunt intr-un moment bun pentru o relatie normala, iar tu meriti una.
I-a luat cateva secunde sa raspunda.
-Hmm, cred ca sunt in acelasi loc ca si tine. Te vreau, te doresc, dar acum nu pot, de aia nu am insistat sa te am cand am vazut ca te indepartezi si te duci la DM, nu puteam sa-ti oferi ce meriti. Ma bucur totusi ca nu ti-a oferit ce aveai nevoie, nu-mi prea placea tipul.
Mai tacem cateva secunde, iar cand ajungem in fata blocului imi vine ideea.
-Ce-ar fi sa fim amici cu beneficii? Cand vrei tu, cand vreau eu, fara promisiuni!
-Hm, si asta ar fi ok cu tine? Nu te-ai simti un pic folosita?
-Tu te-ai simti folosit? Atunci eu de ce as face-o? Amandoi vom avea de castigat pana ne dam seama ce vrem. Cand am ajuns in fata usii am deschis-o si am continuat. Poti sa te mai gandesti, si-asa mi-e prea somn in seara asta. Dar daca vrei poti sa ramai, doar ca sa stii, eu voi dormi, treaba ta ce faci. Si intru in casa lasand usa deschisa. Ma duc in dormitor sa ma dezbrac si o aud inchizandu-se. Eram deja in pantalonii largi si tricoul larg, gata de culcare.
-Raman, dar trebuie sa discutam detaliile relatiei de "amici cu beneficii"!
-Am un tricou in sifonier, pot sa-l iei! Si nu e mare lucru de discutat. Practic vom face sex cand vrem, dar fara obligatii. Daca vrei sa te vezi cu altcineva, ai tot dreptul, fara sa ne influenteze relatia, la fel si eu. In primul rand trebuie sa avem incredere unul in celalalt si asta inseamna ca nu ne intalnim cu altii pe ascuns, totul pe fata. Si vom fi sincer in toate privintele. Ai vreo curiozitate, sunt o carte deschisa. Iti spun tot, cu detalii sau fara, cum vrei.
Se schimbase deja si se baga cu mine in pat. Eu stateam intinsa cu o perna sub cap, el statea pe un sold intors spre mine cu mana tinandu-si capul.
-Tot? Pot sa te intreb de DM?
-Tot! vrei sa incep acum? E mult de zis, prea multe detalii si chiar mi-e somn.
-Poate altadata, dar in cazul asta simt ca tu ar trebui sa stii ceva despre mine.
Inchid ochii si ma pregatesc, suna destul de serios.
-Orice vrei tu! Sunt numai urechi!
-Hmm, nu stiu de unde sa incep! Pe scurt, am o fetita de 5 ani...
Imi lasa timp sa ma gandesc. A devenit deodata mult prea complicat. Sa fug? Nu-mi permit un bilet de avion spre Nicaieri, si sunt la mine acsa, in patul meu, sa fuga el ca mie mi-e somn.
-Imi spui detaliile maine! Am o mie de intrebari! Daca esti sigur ca asta vrei sa faci! Noapte buna!
-Sunt sigur! Somn usor!
Un copil...un copil? Asta explica multe, dar un copil? Si-am adormit.
-Sfarsit-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu